Încălzirea globală
Cu 56 de milioane de ani în urmă, Pământul a trecut printr-un eveniment drastic de încălzire globală, pe care cercetătorii l-au denumit PETM (Paleocene-Eocene Thermal Ma-ximum). Temperatura medie globală a crescut cu 9 grade Celsius într-o perioadă de circa 20.000 de ani, iar naturii i-au trebuit 200.000 de ani pentru a restabili echilibrul.
Acum, însă, rata de creştere a temperaturii globale e de peste 10 ori mai rapidă. Așa că apare întrebarea dacă ecosistemele se vor putea adapta în timp util. Şi dacă omul va supraviețui propriei greșeli – poluarea industrială și ignorarea efectelor acesteia.
Fenomenul de încălzire globală nu este nicidecum ceva nou pentru planeta noastră. Dimpotrivă, perioadele de temperaturi foarte ridicate şi cele glaciare alternează conform unui ciclu pe care oamenii de știință sunt încă departe de a-l înțelege, dar a cărui existenţă e sprijinită de dovezi din ce în ce mai numeroase. Ca idee, în ultima jumătate de milion de ani planeta a trecut prin nu mai puţin de şapte perioade glaciare, iar acum 7.000 de ani am intrat într-o nouă perioadă de încălzire a atmosferei.
În ultimii aproape un milion de ani, concentrația de CO2 din atmosferă a ajuns până la 300 ppm. În ultimul secol, însă, a ajuns să depășească 400 ppm.
lată, însă, că în ultima jumătate de secol am început să avem tot mai multe semne ale unei creşteri neobişnuit de rapide a temperaturii globale. Iar oamenii de știință au început să devină din ce în ce mai interesați de fenomenul încălzirii globale, mai ales în contextul unei coincidenţe cel puțin bizare: în aceeași perioadă, a început să crească galopant consumul de combustibili fosili.
Prin a căror ardere se elimină in atmosferă cantităţi impresionante de diverse gaze (numite gaze cu efect de seră), în principal dioxid de carbon (CO2). Despre dioxidul de carbon acum nu mai sunt dubii legate de capacitatea moleculelor sale de a înmagazina căldură, drept pentru care a devenit inamicul Public Numărul Unu în ce priveşte contribuţia la efectul de seră.
CUM STĂM RAPORTAT LA PETM
PETM (Paleocene-Eocene Thermal Maximum) a avut loc acum circa 56 de milioane de ani, fiind cel mai apropiat eveniment de încălzire globală extremă la care ne putem raporta. În acea perioadă, la finalul erei Paleocen, mega-continentul Pangea ajunsese în ultimele etape ale procesului de separare în continentele de azi. Un proces influenţat în mod direct de activitatea vulcanică intensă, care a presupus arderea unor cantităţi uriaşe de sedimente bogate în carbon, astfel fiind eliberate în atmosferă miliarde de tone de gaze cu efect de seră.
Într-un timp relativ scurt, de câteva sute de ani, temperatura globală a crecut cu cel puţin 2 grade Celsius, fapt care a declanşat alte mecanisme. Unul dintre cele mai importante a fost topirea pungilor îngheţate de metan de pe fundul oceanelor, gaz care a ajuns rapid în atmosferă. În condiţiile în care metanul are efecte de 20-25 de ori mai puternice faţă de dioxidul de carbon, s-a înregistrat o creştere accelerată a temperaturii globale până la circa 6 grade Celsius, tot în câteva sute de ani.
Suficient pentru ca procesele naturale sã fie date peste cap, iar vegetația sã fie devastată de incendii pe scară largă. Care, la rândul lor, au dus la creşterea cantităţii de gaze cu efect de seră, atât prin arderea plantelor, dar si prin diminuarea drastică a capacităţii ecosistemelor de a mai „recicla” dioxidul de carbon prin fotosinteză.
Fenomenul se consideră că a contribuit la o creștere a temperaturii medii globale de până la 9 grade Celsius într-o perioadă de circa 20.000 de ani. Conform estimărilor specialiştilor, în timpul încălzirii globale PETM au fost eliminate în atmosferă circa 5 miliarde de tone pe an de CO2 şi alte gaze cu efect de seră, printre care cel mai periculos metanul. lar temperatura medie globală a crescut cu circa 0,025 grade Celsius la fiecare 100 de ani.
Față de „poluarea” din perioada PETM, cea de acum este mult mai accelerată, deci și efectele vor fi mult mai drastice
Prin comparaţie, în momentul de faţă temperatura medie globală a crescut deja cu peste un grad Celsius în perioada 1880-2000, iar până la finalul lui 2100 există riscul unei creşteri chiar şi de peste 4 grade Celsius. În plus, din 2010 încoace se estimează că activitatea umană duce la emisii de circa 35 de miliarde de tone anual de CO2 si alte gaze cu efect de serã.
Şi, în ciuda eforturilor de a reduce poluarea, concentraţia de CO2 din atmosferă a ajuns să depăşească pragul de 400 ppm (parts per million) – în condlţiile în care în ultimii 400.000 de ani această concentraţie nu a depăşit valoarea de 300 ppm, conform datelor obţinute din mostrele de gheaţă, dar și din analiza sedimentelor ori folosirea altor metode, mai mult sau mai puțin concludente.
Prin urmare, faţa de PETM, incalzirea globală se produce acum de cel puţin 10 ori mai rapid!
ARE ACCELERAREA ÎNCĂLZIRII GLOBALE CAUZE NATURALE?
Nu e ușor de acceptat ideea că societatea bazată pe utilizarea cărbunilor, petrolului şi gazelor naturale e de vină pentru încălzirea globală, care anunţă efecte dezastruoase din cauza schimbărilor climatice. Prin urmare, climato-scepticii contraatacă permanent, aducând în discuție o mulțime de alte posibile cauze care ar putea influenţa încălzirea globală.
Unul dintre factorii naturali majori care pot influenţa radical temperatura Pământului este, evident, Soarele. Există posibilitatea ca o explozie solară să facă „ferfeniţă” atmosfera planetei, iar radiațiile letale să treacă de bariera câmpului magnetic al planetei. La fel, variaţia activităţii Soarelui poate duce la o creştere bruscă a temperaturii globale. Niciun om de știință nu neagă că aceste riscuri există.
Însă aceste scenarii, care pot suna apocaliptic în filmele SF, nu se întâmplă brusc, ci în decursul unor decenii sau, mai degraba, al unor secole. Iar, în ultimul secol, măsurătorile NASA şi ale altor instituții arată că Soarele nostru a fost „cuminte”, iar influenţa asupra Pamântu lui constantă. Doar pe la mijlocul anilor ’50 a avut o activitate ceva mai intensă, dar care, culmea, a coincis cu o scădere temporară a temperaturii medii globale.