Aradul, printre cele mai industrializate zone ale Europei

J.A.: Domnule Gheorghe Seculici, în calitate de președinte al CCIA și recent reales vicepreședinte al CCIR, cum apreciați ultimele modificări aduse la Codul Fiscal?

G.S.: Voi pleca în argumentația mea de la câteva aspecte bizare la nivel macroeconomic.

România se situează pe primul loc în Uniunea Europeană atât la capitolul creștere economică, cu un procent de 6,1%, cât și la capitolul deficit bugetar. Sunt cifre care trebuie luate în considerare la întocmirea politicilor fiscale pentru că reprezintă o realitate cu care ne confruntăm și căreia trebuie să îi găsim rezolvare. Cu o creștere bazată aproape în totalitate pe consum, cu investiții în regres, situați pe ultimul loc în UE la inovare-cercetare și pe penultimul loc la productivitatea muncii, schimbarea permanentă a codului fiscal va bulversa complet mediul de afaceri.

Modificarea prevederilor fiscale esențiale, făcută de Guvern cu mai puțin de două luni înainte de momentul asumat al aplicării lor, produce efecte negative asupra eforturilor și simulărilor mediului de afaceri care răspunde prompt împotriva modificărilor adoptate! Potrivit unui sondaj realizat de Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România, opt din zeci IMM-uri nu sunt de acord cu mutarea contribuţiilor de la angajator la angajat. Acest răspuns vine pe fondul faptului că întreprinzătorii privați nu au capacitatea de a mări salariul minim.

J.A.: Cum vor afecta aceste modificări problema deficitului forței de muncă cu care se confruntă mediul de afaceri?

G.S.: În loc să se găsească soluții la această problemă, noile modificări la codul fiscal îi aduc noi provocări! Conform estimărilor unor consultanți fiscali, mediul de afaceri poate pierde până la 2% din forța de muncă angajată. Să nu uităm că România este în competiţie directă pentru forţă de muncă cu întreaga Europă. Suntem deja pe primul loc pe continent la deficitul de forţă de muncă, 72% dintre companiile româneşti au dificultăţi să ocupe posturile vacante, potrivit unui studiu realizat de ManPower Group, iar lipsa de capital uman se va acutiza şi mai tare.

J.A.: Unde se situează mediul de afaceri arădean și ce perspective are în noul context economic național?

G.S.: Recent, CCIA Arad a premiat mediul de afaceri arădean în cadrul evenimentului anual Topul Firmelor. Raportarea la media Uniunii Europene a devenit obligatorie odată cu integrarea în această comunitate.

La 10 ani de la aderare, județul Arad se află printre cele mai industrializate regiuni ale Europei, activitățile industriale din această zonă concentrând aproape jumătate din forța de muncă din economia din regiunea de Vest a României. Aproximativ 30% dintre societățile aflate în top au provenit din domeniul industriei. De asemenea, la capitolul indicatori economici, județul Arad are un rezultat pozitiv, înregistrând un excedent comercial de peste 300.000 mii euro, în contrapondere cu deficitul comercial național. Perspective de dezvoltare există, aproape toate companiile din zona industrială a Aradului proiectând extinderi pentru anul viitor, concomitent cu mărirea numărului de angajaţi cu 10 – 15%. De aceea, sunt încrezător că antreprenoriatul arădean va face față noilor provocări pe care atât noi, sistemul cameral, cât și mediul de afaceri încercăm să le aducem la o formă care să ofere lejeritate întreprinzătorilor privați, și nu blocaje.

J.A.: Cum poate sistemul cameral să vină în sprijinul agenților economici?

G.S.: Recent, sistemul cameral din România și-a ales noua conducere în persoana președintelui Mihai Dărăban și a echipei sale, din care fac parte. Obiectivul nostru este de a sprijini companiile românești și de a asigura un dialog real între mediul de afaceri și autorități. Sistemul cameral deține cea mai puternică infrastructură de afaceri la nivel județean și național și ea este pusă la dispoziția companiilor membre din toată țara. Consider că puterea noastră stă în independența cu care putem promova în discursul public temele de interes major pentru firmele din Arad, din România: nevoia de predictibilitate a deciziilor guvernamentale, simplificarea legislației, reducerea birocrației, stimularea investițiilor. Apelul nostru public este la aplecarea guvernanților asupra datelor reale din economie, la cei care aduc valoare adăugată, adică la mediul de afaceri.

J.A.: O dezbatere la modă, capital autohton vs. multinaționale. Care este mai important?

G.S.: Sunt un susținător declarat al capitalului autohton, activitățile CCIA Arad din 2017 fiind realizate în parteneriat cu agenți economici predominant din Arad. Dar, retorica împotriva multinaționalelor nu își găsește locul într-un sistem capitalist cum este cel al României. Sunt mari angajatori, mari plătitori de taxe și impozite locale care, mai apoi, devin venituri pentru investiții locale, naționale. Este o dezbatere falsă, politicile fiscale bine fundamentate pot regla orice derapaje care ar putea aduce dezechilibre capitalului autohton.

Interviul a fost acordat Suplimentului de Business al publicației Jurnal Arădean, ediția din 22 noiembrie 2017.